Akhenaton (prima parte) – il trono

Amenhotep III è stato un abile diplomato ed un faraone amato dal popolo, che ha guidato con raffinatezza l’Egitto, in una era in quale manteneva la sua supremazia come la più grande forza armata e la più importante cultura del mondo. Lui sposò molte principesse, dai più diversi paesi, anche dall’attuale Turchia, tra quali si trovava anche Tiy, la figlia di Jusuf – Yuya, noto anche come Giuseppe (personaggio di un’importanza vitale nella Bibbia), che ha fatto il primo ministro (visir) del faraone Thutmosi IV e del suo figlio, Amenhotep III stesso.

Tiy, di sangue reale israeliano, fu considerata, però un pericolo, cosi fu decretato che, se dall’unione del faraone con essa sarebbe nato un maschio, questo sarebbe stato ucciso. Il problema più grande che un figlio israeliano avrebbe portato era che sua madre non poteva rappresentare il dio più importante d’Egitto, Ammon.

Questo crimine però non avverò, i parenti israeliti di Tiy furono contattati prima della nascita del bambino, e cosi il ragazzo fu nato in una casa nascosta e poi consegnato alle cure della sua zia, Tey. In un tempio di Heliopolis, sotto la cura dei pretti del dio Rà, Amenhotep fu cresciuto ed educato, per poi trasferirsi a Tebe, la bella capitale d’Egitto.

Nel frattempo, la mamma israelita aveva acquisito un potere politico grande, avendo un certo valore nello stato ed essendo più importante che quell’altra moglie del faraone, Sitamun, che non era riuscita a dare alla luce un figlio maschio, ma, secondo certe opinioni degli storici, solo una figlia, la misteriosa Nefertiti.

Amenhotep III si ammalò gravemente, trovandosi nella brutta situazione di non avere eredi legali al trono, e cosi il famoso consiglio dei saggi aveva deciso di accettare come nuovo faraone il giovane Amenhotep. Nel frattempo, esso aveva sposato la Nefertiti, la sua sorellastra, una pratica abbastanza comune nell’antico Egitto. Inizialmente, i due nuovi sposi, avrebbero dovuto regnare in reggenza per il periodo della malattia del padre, ma esso morì, lasciando al trono Amenhotep, che in questo preciso momento assunse il nome di Amnehotep IV.

Fonte: "I segreti dell'arca perduta", Laurence Gardner, Newton Compton Editori, 2005, Roma

Akhenaton (prima parte) – tronul

Amenhotep III a fost un abil diplomat și un faraon iubit de popor, care a condus cu rafinatețe Egiptul într-o eră în care își menținea supremația ca cea mai mare forță armată și cea mai importantă cultură a lumii. Acesta a căsătorit multe prințese din cele mai diverse țări, chiar și din actuala Turcie, iar printre acestea se număra și Tiy, fiica lui Jusuf – Yuya, cunoscut și ca Iosif (personaj esențial din Biblie), care a fost vizir al faraonului Thutmosi IV și al fiului acestuia, Amenhotep III însuși.

Tiy, de sînge regal israelean, fu considerată însă un pericol, așa că fu decretat ca, dacă din uniunea faraonului cu ea avea să se nască un baiat, acesta avea să fie ucis. Problema cea mai mare pe care un fiu israelean ar fi ridicat-o era că mama sa nu putea să reprezinte zeul principal al Egiptului, Amun.

Dar această crimă nu avu loc, rudele israelene ale lui Tiy fură contactate înainte de nașterea copilului, așa că baiatul fu nascut într-o casă ascunsă și dat apoi în grijă matușii lui, Tey. Într-un templu din Heliopolis, sub îndrumarea preoților ce se închinau zeului Rà, Amenhotep fu crescut și educat, pentru ca apoi să se mute în orașul Tebe, capitala frumosului Egipt.

Între timp, mama israelită achiziționase o putere politică mare, având o anumită valoare în stat și depășind în importanță cealalaltă soție a faraonului, Sitamun, care nu reușise să zămislească nici un baiat, ci, dupa unele afirmații istorice, doar o fiică, misterioasa Nefertiti.

Amenhotep III se îmbolnăvi grav, aflându-se în situația de a nu avea moștenitori legitimi la tron, așa că faimosul consiliu al înțelepților decise să îl accepte ca nou faraon pe mai tînărul Amenhotep.Între timp, acesta devenise soțul lui Nefertiti, sora lui vitregă, o practică destul de frecventă în perioada anticului Egipt. Inițial, cei doi proaspăt casatoriți ar fi trebuit să conducă în regență pe perioada bolii tatălui, dar acesta muri, lăsând tronul lui Amenhotep, care în acel moment primi numele de Amenhotep IV.