Poveștile lui Moș Crăciun

Toți copiii au primit de la el cadouri, sub bradul împodobit. În noaptea de Ajun se strecoară, cu ajutorul magiei, prin hornurile caselor și lasă cadouri copiilor cuminți, și anume jucăriile pe care și le-au dorit mereu. Moș Crăciun vine să vestească pentru creștini nașterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.

Moș Crăciun locuiește în Laponia și vine cu săniuța fermecată, trasă de nouă reni. Rudolph, renul cu nasul roșu ca o stea, este primul la tras sania. Primul Moș s-a numit altfel și locuia în Turcia, la Mira. În secolul IV, un episcop creștin foarte bogat împărțea copiilor cuminți cadouri, iar celor obraznici le dădea cîte o nuielușă. În sărbătorile creștine, această sarcină revine Sfîntului Nicolae, pe data de șase decembrie, în fiecare an. Faptele episcolului au devenit cunoscute în toată Europa, iar mai tîrziu, odată cu valurile de imigranți, a ajuns și în America.

Statele Unite ale Americii – casa natală a Moșului cel bun
În decembrie 1862, Thomas Nast, caricaturistul de la ziarul new-yorkez Harper’s Illustrated Weekly, l-a desenat pe Moș Crăciun, împrăștiind vestea că locuiește la Polul Nord și, ajutat de spiriduși, face tot anul jucării pentru a le dă de Crăciun copiilor. Dar apoi, pe măsură ce cercetările geografice au evoluat și s-a constatat că la Polul Nord renii ar muri de foame, Moșul s-a mutat în Laponia. Povestea a pornit să umple imaginația copiilor de fascinație și să îndemne oamenii mari să le ofere micuților fericire. Astfel, pastorul american Clement Clark Moore a scris un poem în care moșul grăsuț, cu babrbă albă și îmbrăcat în roșu a devenit subiectul principal.


Creștinul Crăciun
Povestea creștină spune că soția lui Crăciun a primit-o pe fecioara Maria să nască în ieslea ei, fără a-și anunța soțul. Drept pedeapsă, acesta i-a tăiat mîinile, însă fecioara i le-a lipit înapoi prin puterea minunilor. Văzînd minunea, Crăciun a devenit creștin și de fericire că a fost îndreptat răul pe care îl făcuse soției sale, a aprins un foc din brazi și a început să cînte în jurul acestuia, făcînd cadouri tuturora. Cîntecele sale au devenit în timp tradiționalele cîntece de Crăciun.

Bătrînul făuritor de jucării
Un bătrîn, la marginea unui oraș, făcea jucării tot anul, frumoase și unice între ele. De crăciun, ieșea cu ele la tîrg și le vindea pe bani puțini, pentru bucuria de a face să zîmbească copiii. Într-un an vînduse toate jucăriile, dar la fereastra unei case sărace a vîzut că micuții nu vor primi nimic, pentru ca erau prea sărmani. Așa că, scotocind, le-a dăruit un soldățel.

Bătrînul se întristă, fiindca nu putea face căte o jucărie pentr fiecare copil, mai ales pentru cei săraci. Pe drumul spre casă zări în zăpadă un cerb rănit, de care i se făcu milă și îl pansă cum putu mai bine. Drept cadou pentru bunătatea sa, animalul îi îndeplini dorința sa profundă: de a face cîte un cadou fiecărui copil.

Pe loc apăru o sanie fermecată, trasă de reni, care îl purtară departe, pe un tărîm de basm. Hainele sărăcăcioase ale bătrînului se transformară în haine de culoare roșie, iar în noua sa casă se găseau mulți pitici, pregătiți să facă împreună jucării. Astfel, an de an, făcură din ce în ce mai multe jucării și mai frumoase, una pentru fiecare copil, în funcție de ceea ce își dorea.


Scrisori pentru Moș Crăciun
Toți copii scriu aceste minunate scrisori pentru Moș. Fetițele le scriu mai lungi, pentru a se face mai plăcute Moșului, iar băieții sunt scurți, dar hotărîți cînd vine vorba de ce cadouri să ceară. Cei mai mulți pun scrisorile pline de dorințe în cutiile poștale, pentru a fi livrate în Laponia. Scandinavii însă le ard, fiind convinși că dorințele lor ajung la casa moșului prin fumul care se înalță spre ceruri. Cu siguranță, cu toții am scris și poate încă scriem scrisori pentru Moș Crăciun. Răbdător, el le citește pe toate și ne îndeplinește dorințele!


Crăciun Fericit!